Raport de activitate II

Raport: Colaborarea cu instituțiile și organizațiile. Olimpiada

(Poți citi prima parte aici…)

La momentul venirii pe funcție aveam deja o foarte bună colaborare cu ZfA, îndeosebi cu șefa lor de la București, Ursula Breuel, care mă recomandase pentru postul de la minister. Am lansat o colaborare instituțională corectă și cu Institutul Goethe, unde exista un conflict deschis între predecesoarea mea și responsabila cu activitățile de colaborare pedagogică de acolo. Cu reprezentantul educațional al Austriei (Kultur Kontakt) am continuat colaborarea existentă și proiectul început de predecesoarea mea. Am avut întâlniri dese cu reprezentanții instituțiilor pomenite și cu ai ambasadei Germaniei și, treptat, am „instituționalizat” un model de colaborare permanentă care existase în trecut și ajunsese într-un „punct mort” în ultimii ani, din motive a căror evidențiere m-ar duce în domeniul interpretării, așa că nu este cazul să intru în aceste amănunte aici.

De-a lungul timpului am promovat și colaborarea dintre diferitele instituții și organizații și am obținut, în urma unor discuții intense și repetate, coordonarea programelor de formare în vederea evitării unor suprapuneri de activități. ZfA și Centrul de Formare pentru Limba Germană de la Mediaș au început să evite programarea de activități în paralel cu conferința asociației, de exemplu. Institutul Goethe, ZfA și Centrul de la Mediaș au început să aibă ședințe comune pentru stabilirea programului de formare. Am propus și realizarea unei baze de date comune cu participanții la formări, ceea ce încă nu am putut realiza… motivele sunt iarăși de domeniul interpretării.

Am realizat prin ordin de ministru, în urma unor discuții lungi într-un grup de lucru cu atașații culturali ai ambasadelor, Comisia mixtă consultativă pentru promovarea limbii germane în sistemul de învățământ din România – practic un for de discuții cu reprezentanții țărilor germanofone, care poate acționa pentru atenționarea oricărei conduceri a ministerului cu privire la provocări și posibile soluții în domeniu.

Din 2009, colaborarea cu Institutul Goethe a trecut pe o pantă ascendentă și am putut reintroduce seminarul de formare pentru profesori tineri, cu durata de două săptămâni, care asigură colegilor pregătirea didactică de bază, care este insuficientă în cadrul universităților. În acești ani a crescut enorm numărul total de zile x persoane implicate în activități de formare, parțial prin identificarea unor oportunități de reducere a costurilor, parțial prin sprijin în activitățile administrative. Astfel, prin folosirea formularelor din Google Drive pentru înscrierea la seminarii, au fost simplificate atât procedurile de selecție, cât și cele referitoare la notele de transmis către inspectorate. Un domeniu al colaborării care merită un capitol aparte este cele referitor la olimpiada de limba germană modernă.

Olimpiada

Am „moștenit” o olimpiadă diferită de celelalte, cu o probă de proiect literar începută în 2007, la etapa națională de la Ploiești, unde am avut onoarea să fiu gazdă. La individual existau categorii, în funcție de numărul de ore pe săptămână (A și B) și de o eventuală experiență anterioară la secțiile de germană maternă sau chiar apartenența la minoritate (C). În toamna anului 2009 a venit o nouă directoare adjunctă la Institutul Goethe, responsabilă cu colaborarea pedagogică, Bärbel An. Aceasta a simțit nevoia să reevalueze proiectele vechi de colaborare, începute de predecesoarea ei. În alte țări olimpiada nu are așa o tradiție și importanță ca la noi. Frau An a vrut să vadă dacă merită continuată colaborarea. Conform tradiției anterioare, i-am propus ca seminarul de pregătire a probei de proiect literar să fie condus eventual chiar de inițiatoarea proiectului „Rucksackbibliothek” , Monika Bischoff, cea care condusese deja o serie de seminarii de formare pentru inițiere în didactizare. Frau An a evitat această chestiune și, cu o săptămână înainte de seminar, când am întrebat-o dacă a găsit pe cineva să conducă seminarul, mi-a spus că i se pare normal să mă ocup eu, pentru că este o acțiune a ministerului. Se pare că acolo a fost originea mai multor evenimente cu valențe multiple atât în evoluția mea, cât și a colaborării dintre cele două instituții. Eu am vrut mereu să fiu perceput, în primul rând, ca trainer, dar am fost perceput ca trainer „al ministerului”, ceea ce nu corespunde fișei postului… Oricum, seminarul de trei zile ținut atunci de mine la București, la Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc”, la începutul anului 2010, a fost începutul unei excelente colaborări cu Institutul Goethe pe tema olimpiadei. Frau An a fost încântată de echipa de colege și colegi din comisia centrală și de calitatea seminarului, la care au contribuit cu toții. Treptat, atunci și în anii care au urmat, am lucrat intens cu această echipă la îmbunătățirea întregii olimpiade. Seminarul de pregătire nu a mai fost axat numai pe didactizări, dimpotrivă, treptat, pregătirea didactizărilor nu a mai fost o temă a seminarului, deoarece existau destui colegi cu experiență multă în acest domeniu. Am avut, în anii următori, la inițiativa Frau An, câte o săptămână de seminar de pregătire a întregii olimpiade, apoi și un seminar de evaluare și dezvoltare a noilor concepte. De la varianta veche de evaluare a proiectelor cu puncte lipite de fiecare participant pe posterul corespunzător, am ajuns la un sistem de evaluare prin jurizare de către comisie, cu criterii clare transmise participanților dinainte. Categoriile de la probele individuale în funcție de numărul de ore pe săptămână au fost înlocuite cu niveluri europene, în funcție de numărul total de ore de învățare acumulate. Ca o consecință firească, mergând și pe modelul olimpiadei internaționale, accentul s-a mutat de pe competențele lingvistice pe inteligență și creativitate. Din 2008, când pregătirea lotului pentru internațională a fost una strict lingvistică, iar selecția s-a bazat pe un test de limbă „externalizat” (am apelat la Institutul Goethe), până în 2014, când pregătirea lotului am realizat-o exclusiv printr-o tabără de creștere personală, schimbarea a fost foarte mare. Cred că nu este întâmplător faptul că abia în 2014 unul din cei doi reprezentanți a obținut premiul al III-lea. Din 2008, de când olimpiada internațională nu mai era „de” limba germană, ci „în” limba germană, fiind vorba de competențe personale, niciun reprezentant al României nu mai obținuse un premiu, deoarece noi eram încă rămași pe vechiul program (concurs de limbă individualist) specific olimpiadelor din România. Aceasta este o schimbare majoră, care încă nu este înțeleasă deplin de toți colegii din țară, de aceea colegele și colegii din comisia centrală (echipă care, în urma unui coaching de grup, a stabilit valorile și principiiile care o constituie și s-a denumit „Experții Creșterii”) se tem că, prin plecarea mea din minister, aceste câștiguri ar putea fi pierdute. Eu cred că aceasta este o „probă a realității”, pentru că noi am ajuns la schimbările respective din nevoie, nu dintr-o opțiune subiectivă. De exemplu, un element important care ne-a dus la inteligență și creativitate în loc de competențe lingvistice a fost nevoia de egalizare a șanselor, în condițiile în care concurenții veneau la olimpiadă cu experiențe de învățare foarte diferite, de la 2 ore pe săptămână în mediu anglofil la maternă, eventual și cu părinți de limbă germană. Prin adaptarea la aceste situații ne-am dat seama însă, că, oricum, ceea ce contează peste tot în viață, este ceea ce poți face „în” limba germană, nu strict competențele „de” limba germană. Fără creativitate și inteligență germana este doar un instrument în mâna unuia care nu știe să-l folosească.

O altă mare realizare a olimpiadei a venit tot din nevoia de corectitudine și a pornit de la cazuri concrete: în mai multe locuri (majoritatea) nu se putea asigura o anonimitate reală a lucrărilor de la etapa județeană, din cauza numărului mic de profesori și elevi. Lucrările ajungeau să fie evaluate fie de proprii profesori, fie de alții clar identificați și cu care se putea comunica de către profesorii elevilor. În urma solicitării unui județ, lucrările lor, scanate, au fost evaluate de colegi din alte județe, anonimi și care, la rândul lor, nu știau de unde sunt acele lucrări. La fel lucrările contestate dintr-un alt județ. Astfel a apărut ideea evaluării neutre, care, acum, este un reper pentru cei de la alte discipline și a fost introdusă, într-o formă simplificată și destul de intempestiv, și la bacalaureatul din 2015. La noi evaluarea neutră a fost pregătită din timp, a fost pilotată întâi cum am descris mai sus, apoi cu județele care au optat (am constatat că au fost deja cam 2/3!), apoi, în urma unor dezbateri aprinse, a devenit obligatorie pentru toate județele (în 2-3 județe a existat o opoziție puternică, poate mai există încă și mi s-a părut că mereu era vorba mai mult de persoane și ambiții legate de influență/putere decât de idei…Smilie: ;). Desigur, ca în orice concurs, după desfășurarea fiecărei evaluări, neutre sau nu, sunt și perdanți care dau vina pe (tipul de) evaluare. Trăgând linie, cred că evaluarea neutră este bine implementată în „conștiința colectivă” și că orice încercare de a se renunța la ea s-ar izbi de o opoziție puternică, inclusiv din partea părinților și elevilor.

Ca o realizare remarc Olimpiada națională de limba rusă din 2015, unde, cu acordul unanim și colaborarea intensă a colegilor din comisie, am introdus o grilă de evaluare a a eseurilor de tipul celei de la germană și evaluarea pe verticală, pe criterii. Colegii din comisie au fost încântați și ar dori o evaluare similară și la județeană, la fel ca și o rediscutare a categoriilor de la olimpiadă.

În acești ani am realizat site-uri pentru proiectul literar, mai întâi, apoi unul general pentru olimpiadă (Experții Creșterii), cu sprijinul intens al colegelor și colegilor din echipă. Profesorii interesați găsesc acolo materiale și exemple de didactizare, iar elevii și părinții pot înțelege mecanismele olimpiadei și pot vedea un exemplu de corectitudine și eficiență.

Citește continuarea…

Despre Sorin Giurumescu

Profesor de germană din 1994. Trainer (formator) certificat din 2006. Licensed Master Practitioner of NLP™ din 2012. Prima participare în echipa de organizare a olimpiadei naționale în 2003.
2008-2015 responsabil cu limba germană modernă în Ministerul Educației. Trainer și coach pe crestere.org

Poți da like & share:
Category(s): Articol, Olimpiada < br / > Tag-uri: , , , ,