Valori prezente peste tot

De ce este etapa de proiect partea preferată a unui membru al comisiei?

16 tineri intră în sală, își ocupa locurile și așteptă nerăbdători să fie surprinși în cele două ore pe care le vor petrece împreună cu doi profesori. După care părăsesc sala și se pun pe treabă cu speranța că vor câstiga premiul I. Dar oare ce se ascunde în spatele celor două ore de introducere în carte? Ce fac oare profesorii care pregătesc aceastră parte a olimpiadei? Cât muncesc ei și ce se întâmplă mai exact?

Povestea începe în octombrie, la primul seminar de pregătire a Olimpiadei, desfăurat la Vulcan în județul Brașov. _SG_0864Institutul Goethe București pune la dispoziție Comisiei Centrale diverse cărți, pe care membrii acesteia trebuie să le analizeze și să le propună cu argumente pertinente pentru proba de proiect din cadrul olimpiadei naționale. Fiecare membru își prezintă cartea, motivează de ce o recomandă, sau dimpotrivă, nu o recomandă, și indică grupa de vârstă pentru care acea carte se adresează (clasele IX-X sau XI-XII). Tot atunci se trag la sorți profesorii care vor forma o echipă, dar și cartea ce le revine spre prezentare. În perioada octombrie-februarie cartea este citită și recitită, analizată și didactizată de cei doi profesori care urmează să facă introducerea în lectură pentru elevi. Aceștia adună idei, fac schițe, urmărind în permanență scopul central: acela de a trezi interesul pentru lectură, astfel încât sceneta rezultată să fie una de calitate. _SG_1681La următorul seminar din Vulcan, desfășurat în luna februarie, cei doi profesori decid care dintre dintre idei sunt cele mai bune, mai interesante și interactive pentru elevi și își fac un plan de lecție comun. Până în acest moment totul decurge pentru fiecare echipă în mod similar. De aici încolo vorbim despre 8, 10, 16 sau 20 de puncte la SP1, respectiv despre cât de original și creativ este fiecare și despre ce dorește fiecare să transmită.

IMG_4512Echipa formată în acest an din Gabriela Pîrvu și Laurențiu Diamandi a ales următoarea structură de didactizare a cărții Im Meer schwimmen Krokodile de Fabio Geda:

  1. Jocul de cunoaștere – Steckbrief, prin care elevilor li se cere să se prezinte, spunându-și numele, orașul de proveniență, respectiv locația în care ar vrea să trăiască, motivând alegerea. IMG_4535Acest ultim detaliu a fost propus, având în vedere că tema cărții este despre un copil refugiat ce pleacă din Afganistan și ajunge în Europa în condiții de neimaginat. Aceste bilete cu informațiile lor sunt prinse pe o hartă a României spre a putea fi consultată pe parcursul celor două ore.
  1. Etapa de transfer de la jocul de cunoaștere la introducerea efectivă în lectură s-a realizat prin Călătoria pe tărâmul fanteziei – Fantasiereise, prin care elevilor li s-a cerut să deseneze, pornind de la titlul cărții, pe coli A3, subiectul romanului așa cum îl văd ei. IMG_4534Aceștia au lucrat pe echipe de câte patru elevi, la final expunându-și creația. Exercițiul s-a desfășurat sub formă de concurs, grupul care se apropie cel mai tare de tema carții, câștigând ciocolată. S-a urmărit diversitatea opiniilor, argumentarea lor dar și libertatea și acceptarea deciziilor. De la început elevii au fost rugați să participe în mod activ cu idei, toate fiind bune, urmând să le aleagă pe cele mai bune. Chiar dacă au existat momente în care unii elevi și-au susținut puternic ideile, au reacționat în cele din urmă în mod tolerant, acceptând și alte păreri.IMG_4513
  1. Jocul special creat pentru această prezentare a cărții a reîmpărțit cei 16 elevi în grupe de câte patru elevi, fiecare grupă desemnând un leader. O data cu explicarea regulilor jocului, li s-a explicat elevilor cât de importanta este corectitudinea. Cei patru leaderi au avut pioni cu imaginea personajului central, au dat cu zarul, s-au deplasat pe planșă și au răspuns la întrebări pe baza cărții. Dacă răspunsurile date erau corecte, avansau, iar echipa care a ajuns prima la finish, a câștigat jocul. Au fost momente de bucurie, dar și de mici supărari, pentru că zarurile date erau nefavorabile sau se cădea pe câte o poziție unde se stătea o tură. La final au fost cu toții câștigători, nu numai ai dulciurilor, ci și ai unor cunoștințe de vocabular și de conținut. Acest joc a durat 60 minute și la final am avut solicitarea: Mai jucăm o dată? Semn că predarea sub o formă interactivă este apreciată de elevi, ba mai mult, elevul îți cere să îl mai înveți. Își exprimă indirect dorința de mai mult, ceea ce își dorește sau ar trebui să își dorească fiecare profesor de orice specialitate.
  1. Ultimul exercițiu, după ce elevii au fost plimbați prin carte și aduși în punctul de a se întreba: Și acum ce se întâmplă?, a fost tot unul de imaginație. Aceștia, tot în grupe de câte 4, au desenat pe foi de flipchart finalul cărții, așa cum l-au văzut ei. IMG_4559I-am încurajat, spunându-le că nu există variantă greșită, le-am desenat o variantă a noastră, să nu existe teama de a desena urât, le-am sugerat să pună pe hârtie tot ce le trece prin minte, fiind astfel creativi. Un alt mesaj transmis a fost cel de contribuție, respectiv, că participarea fiecăruia este importantă și că doar așa vor avea un produs finit de calitate, vor crește. La finalul celor 10 minute pe care le-au avut la dispoziție, fiecare echipă a prezentat sub o forma teatrală propria creație. Acest moment a reprezentat o provocare pentru fiecare în parte, deoarece trebuia să își îndrepte atenția atât spre conținut, cât și spre limbaj, mimică, gesturi, intonație, contact vizual. Până și cei mai timorați dintre ei au reușit în cele din urmă să fie mici artiști.

IMG_4601În acest moment s-a încheiat rolul nostru de moderator, mentor, profesor. Elevii au primit cărțile, au evaluat seminarul și s-au îndreptat unii spre internat, alții spre un colț retras, pentru a putea continua discuțiile, semn că introducerea în carte i-a captat. Și am ramas noi, cei doi profesori IMG_4522care am dat ce am avut mai bun ca să stârnim interesul pentru lectură al unor tineri cu competențe lingvistice foarte diferite. Am strâns materialele, bucuroși pe de o parte că a ieșit totul conform planului, însă ușor triști că s-a terminat.

A fost o plăcere să petrecem două ore într-un mod atât de distractiv, să ne comportam dealtfel cum suntem și în fața elevilor noștri la clasă. Deschiși, prietenoși, creativi, umani, sensibili, amuzanți, corecți, profesori care se ghidează după valorile în care cred, și pe care le-au transmis atât elevilor la olimpiadă, cât și tuturor oamenilor mici și mari din jurul lor.

Care valori? Valorile Experților Creșterii, valorile noastre, pentru că în fiecare din noi este câte un expert în creștere, pe care trebuie doar să îl descoperim.

  1. Încredere în potențialul pozitiv al schimbării
  2. Spirit de echipă
  3. Corectitudine
  4. Contribuție și creștere
  5. Libertatea deciziilor comune și diversitatea acceptată a opiniilor
  6. Provocările favorizează creșterea.

IMG_4523IMG_4534IMG_45652IMG_4536IMG_4548IMG_4572IMG_4585IMG_4593IMG_4580

Despre Gabriela Pîrvu

Gabriela Pîrvu este profesor de limba germană modernă din anul 2007, iar în prezent își desfășoară activitatea didactică la Colegiul Național „Vasile Lucaciu” din Baia Mare.
Se remarcă în echipa noastră prin spirit de inițiativă, dinamism, diplomație și implicare.

Consideră că profesorul ar trebui să dețină nu numai competențe didactice sau de specialitate, ci și abilități empatice și sociale, acestea toate fiind necesare șlefuirii caracterelor elevilor, dar nu și suficiente. Profesorul trebuie să vadă lumea și prin ochii copiilor, să aibă un sistem de valori după care să se ghideze, și pe care să îl transmită acestora, de aceea Gabriela Pîrvu se regăsește în echipa Experții Creșterii.

Poți da like & share:
Category(s): Articol, Olimpiada 2016, Spirit de echipă, Testimonial, Valori&Principii
  • Sorin Giurumescu

    Excelentă trecere în revistă a valorilor și principiilor, un exemplu de spirit de echipă în ceea ce povestește Gabi aici atât de frumos!