Școala – pentru elevi sau pentru profesori?

Planuri cadru propuse pentru liceu – adică pentru profesori…

Asociația Profesorilor de Limba Germană din România (APLGR) este singurul reprezentant profesional al profesorilor care predau limba germană ca limbă străină, limbă maternă sau care predau discipline nonlingvistice în limba germană în România. APLGR este membră a Asociației Internaționale a Profesorilor de Limba Germană.

Poziția profesorilor de limba germană din România referitoare la planurile cadru poate fi una obiectivă, deoarece orice modificare a normelor profesorilor de germană are consecințe minime pentru aceștia. Limba germană este cerută atât de mult de către beneficiarii sistemului de educație, încât școlile, inclusiv cele private, nu găsesc profesori suficienți pentru a acoperi cererea de pe „piață”. Din acest motiv, eventuala reducere a numărului de ore alocate limbii 2 în planurile cadru are efect real numai asupra elevilor și a egalității de șanse: elevii ai căror părinți dispun de resurse financiare oricum vor învăța germana, o limbă care mărește enorm șansele oricărui viitor angajat pe piața muncii.

Din aceste motive APLGR, ca reprezentant al profesorilor de limba germană din România, dorește să atragă atenția asupra faptului că propunerile de planuri cadru puse în dezbatere publică nu țin cont de interesul elevilor și că, din păcate, și de data aceasta, acești „beneficiari primari” ai educației, sunt lăsați pe ultimul loc, iar propunerile în favoarea acestora se lovesc de argumente de tip sindical, ca și cum rolul școlii ar fi să asigure numai locuri de muncă pentru profesori. Vă prezentăm un aspect relevant în acest sens:

Urmărind planurile cadru ale unor țări europene cu rezultate mult peste cele ale României, se constată că, adesea, numărul total de ore pe săptămână ale elevilor nu este mai mic decât în România, ba chiar dimpotrivă. Ceea ce contribuie la nivelul de efort mai redus și la rezultatele elevilor este numărul redus de discipline studiate în același timp de elevi. Elevii care studiază 8 sau 9 discipline într-un număr total de 33 de ore pe săptămână depun un efort mult mai mic decât elevii care studiază 15 sau 16 discipline în 30 de ore pe săptămână. Profesorii nevoiți să predea o disciplină cu o oră pe săptămână ajung să adopte demersuri didactice specifice învățământului la distanță, iar rezultatul este supraîncărcarea elevilor cu teme pentru acasă și accentul pus pe cunoștințe în detrimentul competențelor. În cazul limbilor străine, din acest ultim motiv, noi susținem că o limbă străină predată o oră pe săptămână nu se justifică decât pentru acoperirea unor norme ale profesorilor. În interesul elevului, mai bine nu ne autoînșelăm și nu mai este predată deloc.

Propunerea noastră este ca disciplinele care, și până acum, au fost predate cu o oră pe săptămână, să fie predate alternativ, din doi în doi ani, cu două ore pe săptămână. Din păcate, șansele de a se adopta această propunere mai veche a noastră sunt minime, deoarece există materiale auxiliare pentru fiecare clasă, care „trebuie vândute” și care se vând mai ușor atunci când există justificarea că „o oră pe săptămână este prea puțin pentru elevi”…

Ne alăturăm colegilor de la Asociația Română a Profesorilor Francofoni în susținerea faptului că acei viitori cetățeni care nu vor putea învăța mai mult de o limbă străină sunt discriminați față de cei ai căror părinți oricum înțeleg nevoia de plurilingvism. Noile programe școlare pentru limba germană modernă, elaborate de membrii noștri, prevăd deja o corespondență firească între numărul de ore de limbă acumulate de elevi și nivelurile de competență conform Cadrului European Comun de Competențe pentru Limbi. Dacă unele din variantele de plan cadru propuse ar fi adoptate, atunci elevii care studiază limba germană ca limba 2 nu ar ajunge la sfârșitul liceului nici măcar la nivelul B1. Chiar și în condițiile actuale, unde în trunchiul comun nu sunt alocate decât 2 ore, până în clasa a XII-a elevii de la limba 2 acumulează abia 540 de ore (490 de ore sunt minim necesare pentru atingerea nivelului B1 la limba germană). Ar mai fi necesare 300 de ore pentru atingerea B2. Elevii care doresc să urmeze studii superioare după bacalaureat ar trebui să atingă minim nivelul B2 la cel puțin două limbi străine, ceea ce este imposibil în acest moment în România folosind oferta gratuită a sistemului public de învățământ. Această situație este regretabilă. Din punctul de vedere al competențelor lingvistice, în România nu este asigurat un învățământ de calitate, accesibil tuturor, pentru că nu sunt asigurate orele necesare dobândirii competențelor respective. Iar planurile cadru puse în dezbatere riscă să strice și mai mult o situație deja proastă!

Noi, profesorii de germană din România, sperăm ca societatea românească să se trezească din amorțeala specifică soluțiilor individuale și oamenii responsabili să nu mai găsească doar soluții pentru proprii copii! Fiecare copil „pierdut” pentru că nu are norocul unor părinți „cu bani” și cu interes pentru educație este un balast pe umerii tuturor celorlalți în viitor. Renunțarea la studierea unor discipline cu o oră pe săptămână ar putea fi singura mare schimbare care ar aduce, brusc, un plus de calitate substanțial, prin deplasarea accentului de pe cunoștințe pe competențe. Iar interesul profesorilor onești ar fi și el acoperit, pentru că orele „pierdute” de la clasa a IX-a, de exemplu, se regăsesc în cele „câștigate” la clasa a X-a. Singurii care vor pierde sunt, e adevărat, autorii și vânzătorii de materiale auxiliare croite pe aceste planuri cadru cu o oră pe săptămână.

Să sperăm că vom fi auziți. Altfel, cel puțin, noi ne facem datoria față de societate și tragem acest semnal de alarmă.

Asociația Profesorilor de Limba Germană din România

Despre APLGR

Asociația Profesorilor de Limba Germană din România (APLGR – Deutschlehrerverband Rumäniens – DVR) militează pentru aplicarea principiilor Experților Creșterii în tot sistemul de educație din România. Experții Creșterii sunt membri APLGR.

Poți da like & share:
Category(s): Articol, Corectitudine, Încredere în potențialul pozitiv al schimbării, Noutăți < br / > Tag-uri: , ,