Olimpiada națională – pregătire pentru cea internațională

Până acum aveam impresia că, dacă avem răbdare, lucrurile nu pot merge decât înspre bine. Faptul că se dorește ca Olimpiada de Limba Germană Modernă să revină la modelul celorlalte olimpiade de limbi străine mi se pare un pas înapoi, care demonstrează că nu putem face și păstra ceva bine decât dacă luptăm pentru convingerile noastre.

Mă numesc Codrin Ghidiu, elev în clasa a XI-a la C.N. ”Unirea” din Focșani și particip la Olimpiada de Germană de la începutul liceului. Sunt de părere că există multe motive pentru care structura olimpiadei nu ar trebui nicidecum schimbată, ci perfectată.

În primul rând, structura actuală permite mai multor elevi să aibă șanse reale de a se afirma în cadrul olimpiadei. Competențele evaluate sunt diverse, nu doar cunoștințele de limbă germană, motiv pentru care participantul nu trebuie să tocească lecții și reguli de gramatică pe care, de altfel, oricine le poate învăța în timp, fără ca acest proces să demonstreze performanță în nicio privință. Performanța și dezvoltarea participantului încep abia când acesta are de creat o piesă de teatru prin care să prezinte o carte citită în foarte scurt timp. ”Ce probă e asta, teatru?!” se întreabă scepticii. Răspunsul amplu: o probă în cadrul căreia elevul trebuie să iasă din zona sa de confort, testându-i-se, pe lângă pronunție, cursivitate, vocabular, și competențe care, în oricare altă situație, ar rămâne în umbră, precum capacitatea de lucru un echipă și adaptabilitatea. Răspunsul simplu: o probă complexă, cu criterii de evaluare și ținte clare. Mai mult, consider un avantaj faptul că lucrările scrise sunt evaluate conform mai multor criterii, cel principal fiind creativitatea. Un alt element al olimpiadei care îi permite elevului să ”strălucească” este evaluarea neutră, model adoptat ulterior și de examenul de Bacalaureat.

Vara aceasta am avut ocazia să fiu unul dintre cei doi elevi care au reprezentat România la faza internațională a olimpiadei, IDO. Prin prisma experienței de acolo pot spune cu siguranță că dacă ONLGM ar fi fost organizată într-un mod anost, ”tradițional”, nu aș fi fost nici pe departe pregătit pentru probele de concurs la care am participat noi la Freiburg. Asociația Internațională a Profesorilor de Limba Germană (Der Internationale Deutschlehrerinnen- und Lehrerverband) a considerat, cum e și firesc, că, odată ajunși la un asemenea nivel, toți participanții cunosc limba germană, motiv pentru care concursul trebuie să capete o altă orientare, care să testeze competențe mai dificil de evaluat prin metodele tradiționale, amintite de mine mai sus. În acest context, întreaga experiență căpătată la ONLGM mi-a fost de un mare folos, fiindcă m-a obișnuit cu ceea ce înseamnă limba germană la nivel internațional: mai mult decât o învățare plicticoasă, dezvoltarea efectivă a participanților. Datorită unui grup de profesori implicați, această idee e prezentă în țara noastră atât în olimpiadă, cât și în organizarea lotului olimpic.

Altfel spus, mi se pare că renunțarea la modelul actual al olimpiadei ar fi un mare pas înapoi, într-o direcție în care nu își dorește nimeni să se întoarcă, fie ei elevi sau profesori. Olimpiada de Limba Germană Modernă este, de mult timp, ”un altfel de concurs” și suntem mulți noi, cei care credem că așa ar trebui să rămână.

Despre Codrin Ghidiu

Codrin Ghidiu este elev la Colegiul Național „Unirea” din Focșani și, în 2018, a fost unul din cei doi reprezentanți ai României la Olimpiada Internațională de Limba Germană din Freiburg (Germania).

Poți da like & share:
Category(s): Am fost acolo..., Articol, Despre olimpiadă