Olimpiada Naţională, o experienţă… surprinzătoare!

Când afli că te-ai calificat la „Naţională”, simţi că munca ta de ani de zile este, în sfârşit, recunoscută, înţelegi că ai locul tău într-o elită a celor mai buni. Dar mai ştii că, până la marele concurs, urmează să adaugi la munca ta mai mult, să stăpâneşti acele mici detalii care pot face diferenţa, pentru că acolo te „baţi” cu cei mai buni dintre cei mai buni.

Nimic nou, veţi spune… Aşa gândeam şi eu când am aflat că m-am calificat la faza naţională a Olimpiadei de Germană, care avea să fie găzduită de Piatra-Neamţ: învăţat ore în şir, pregătire, drum, lucrare scrisă într-o sală de clasă, timp de aşteptare, rezultate, diplome, şi cam atât. În mod surprinzător,  Olimpiada Naţională de Germană a fost o experienţă complexă, plină de neprevăzut, de provocări şi, deopotrivă, de satisfacţii.

Aventura a început într-o dimineaţă geroasă de aprilie, cu un cer trist care scutura o ninsoare asemenea cu sufletul meu, speriat de necunoscutul spre care plecam.  Drumul cu autocarul a fost lung şi anevoios, în Cheile Bicazului ne-am blocat pentru mai mult de o oră datorită zăpezilor masive. Dar atmosfera a fost veselă, pe aproape toţi braşovenii din echipă îi cunoşteam deja.

Piatra-Neamţ este un oraş frumos, plin de farmec – era prima data când îl vizitam – iar oamenii mi s-au părut foarte calzi şi gazdele bine organizate, oferindu-ne cazare şi masă de bună calitate.

În următoarea zi am susţinut proba scrisă. Spre deosebire de olimpiadele la alte materii, cea de limba germane are şi o probă orală, total specială: prezentarea de către fiecare grupă a unei mini-piese de teatru, bazată pe un scenariu scris după conţinutul unei cărţi impuse, grupa de „actori” fiind formată din 8 elevi, aleşi aleatoriu din judeţe diferite din ţară. Cartea am primit-o de la organizatori. Restul am creat singuri: text, roluri, decoruri, costume, regie, muzică. Faptul că nu ne cunoşteam între noi a fost un impas peste care am trecut în doar câteva momente, ne-am aflat numele şi am „pus pe masă” imediat toată creativitatea şi imaginaţia de care ne credeam sau nu în stare.

Am bătut împreună kilometri întregi în căutarea materialelor pentru decoruri, costumaţii şi machete de prezentare. Şi fiecare centimetru străbătut a fost încărcat de bucurie, distracţie, experienţe cu oameni noi, minunaţi. Am învăţat să fim o echipă şi am legat prietenii care există şi azi. Am învăţat să ne descurcăm, am muncit şi ne-am bucurat de asta, ne-am depăşit frici.

Cât despre mine… am descoperit că pot fi mai mult decât îmi imaginam. Pe scenă am vorbit, am cântat, am şi suflat… Dar cel mai important este că am fost parte din echipă, iar limba germană a fost liantul care ne-a adus împreună şi a făcut posibilă această auto-depăşire…

Workshop-ul pentru elevi – Gutenberg Studentenverein – a adus un plus activităţilor recreative propuse de organizatori, iar excursiile de vizitare a zonei au fost relaxante şi bine-venite, mai ales că eram regrupaţi mereu cu alţi elevi de aceeaşi vârstă din alte oraşe şi astfel, aveam prilejul de a cunoaşte pe cei din grupele concurente la proba de proiect (scenetă).

Participarea la o olimpiadă poate fi anostă, dar nu şi dacă este cea de limba germană! Olimpiada Naţională de Germană este o experienţă extraordinară, bazată deopotrivă pe competiţie şi excelenţă în cunoaşterea limbii germane, dar şi pe idei, creativitate, împărtăşire, altruism şi, nu în ultimul rând, pe prietenie.

Nu am fost cei mai buni, am luat locul 5, dar ceea ce am câştigat acolo nu poate fi transpus în diplome sau medalii…

_________________________________________

 Iulia Costiuc este elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național „Dr. Ioan Meșotă”  Brașov